RELAXARE, relaxări, s. f. 1. Faptul de a se relaxa; destindere, slăbire. Bălcescu îl privește cu ochi strălucitori... căci violența lui e, în această creștere uimitoare, alternată cu clipe de relaxare. CAMIL PETRESCU, O. II 619. A fost o relaxare generală a spiritului de ordine și de autoritate. REBREANU, R. II 240. 2. (Mec.) Scădere a tensiunilor mecanice dintr-un corp plastic fără ca să varieze deformația lui.