REPRIMA, reprim, vb. I. Tranz. A pune capăt, a curma, a înăbuși prin mijloace drastice, prin violență (o acțiune, desfășurarea unui proces etc.). Orice încercare de dezordine, înainte de-a servi ca îndemn altora, să fie reprimată energic și exemplar. REBREANU, R. II 21. Mihai-vodă Viteazul la anul al doilea al domniei sale (1594)... avu a reprima o răscoală de boieri. ODOBESCU, S. I 430.