RESPECTIV, -Ă, respectivi, -e, adj. Care privește împrejurarea, persoana sau obiectul de care este vorba; (vorbind despre mai multe persoane sau despre mai multe lucruri) care se raportă la fiecare în particular, care privește fiecare dintre părțile interesate. Asta se datorește fără îndoială zburdălniciei și lipsei de simpatie pentru respectivii domni profesori. CĂLINESCU, E. 71. Îi asigură că vor fi despăgubiți și-i invită să depună cererile respective. REBREANU, R. II 229. Să tocmească oameni pre care, îmbrăcîndu-i în hainele respective, să iasă pe scenă pentru formă și rolul lor să se citească de un lector ad-hoc între culise. NEGRUZZI, S. I. 342. ◊ (Adverbial) Ca și în epopeie zeii, aici sfinții țin întruniri cerești, respectiv soboare. IORGA, L. II 480. ♦ (Substantivat, familiar) Soțul sau iubitul cuiva (în raport cu această persoană) sau soția (în raport cu soțul). Biletul meu l-a găsit în odaie la Didina d-tale respectivul ei. CARAGIALE, O. I 200.