respirație sf [At: ÎNVĂȚĂTURĂ, 63/6 / V: (înv) ~iune, ~răciune / Pl: ~ii / E: fr respiration, lat respiratio, -onis] 1 Proces fiziologic care constă în schimbul de gaze (absorbirea oxigenului din atmosferă și eliminarea bioxidului de carbon) între organismele vii și mediul înconjurător Si: răsuflare (1), răsuflet (1), respirat¹, (rar) răsuflat¹ (1), respir, respirare (1), (pop) răsuflu (1), (Trs) răsufluș. 2 Acțiune ritmică și mecanică prin care animalele superioare realizează acest schimb Si: răsuflare (2), respirare (1). 3 Aerul expirat Si: suflare. 4 (Fig; d. o operă, un studiu etc.) Răspândire, degajare (a unor sentimente, idei). 5 (Îla) De largă (sau scurtă) ~ De amploare mare (sau redusă).