RETRAGERE s. f. 1. acțiunea de a (se) retrage. ♦ ~ cu torțe = paradă, manifestație făcută seara cu făclii aprinse; ofițer în ~ = ofițer care, din cauza vârstei sau a invalidității, a ieșit din cadrele active ale armatei; a bate în ~ = a) a se replia, a se retrage (din fața dușmanului); b) (fig.) a ceda. ◊ refugiu. 2. (arhit.) denumire dată planurilor întinse față de planul principal al unei fațade. (< retrage)