Definiția cu ID-ul 506649:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
reuși (reușesc, reușit), vb. – A izbuti, a izbîndi, a avea succes. Fr. réussir combinat cu it. riuscire. – Der. reușită, s. f., din fr. réussite; nereușită, s. f. (insucces).