2 intrări

29 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REVIZUIRE, revizuiri, s. f. Acțiunea de a revizui și rezultatul ei; revizie. ♦ (Jur.) Cale de atac pentru desființarea unei hotărâri judecătorești definitive, pe baza unor probe descoperite după judecarea pricinii. – V. revizui.

REVIZUIRE, revizuiri, s. f. Acțiunea de a revizui și rezultatul ei; revizie. ♦ (Jur.) Cale de atac pentru desființarea unei hotărâri judecătorești definitive, pe baza unor probe descoperite după judecarea pricinii. – V. revizui.

revizuire sf [At: POLIZU / S și: revisuire / Pl: ~ri / E: revizui] 1 Revedere a unei lucrări pentru a i se corecta eventualele lipsuri sau deficiențe Si: cercetare (2), controlare (1), revizie (1). 2 (Pex) Schimbare. 3 Cercetare pe rând, succesivă Si: trecere în revistă (3). 4 (Jur) Cale de atac introdusă pentru anularea unei hotărâri judecătorești definitive, ca fiind nelegală în baza unor probe descoperite ulterior.

REVIZUIRE, revizuiri, s. f. Acțiunea de a revizui. 1. Reexaminare, control. Revizuirea și repararea întregului parc de mașini și tractoare din S.M.T. și gospodăriile agricole de stat. 2. Modificare. Mai ales e admirabil caracterizat programul lui Farfuridi prin frazele din urmă, unde cere revizuirea constituției, însă cu condiția să nu se schimbe nimica. GHEREA, ST. CR. I 350.

REVIZUIRE s.f. 1. Acțiunea de a revizui și rezultatul ei; revizie. 2. (Jur.) Cale de atac introdusă pentru desființarea unei hotărîri judecătorești definitive, dovedită ca nelegală în baza unor probe descoperite ulterior. [< revizui].

REVIZUIRE s. f. 1. acțiunea de a revizui; revizie. 2. (jur.) cale de atac introdusă pentru desființarea unei hotărâri judecătorești definitive, dovedită ca nelegală, în baza unor probe descoperite ulterior. (< revizui)

REVIZUIRE ~i f. 1) v. a revizui. 2) jur. Cale de atac pentru anularea unei decizii judecătorești definitive, pe baza unor probe descoperite după judecarea pricinii. /v. a revizui

revizuire f. acțiunea prin care se revizuește: revizuirea Constituțiunii; 2. se zice de conturile publice supuse la cercetarea unei autorități; 3. acțiunea de a supune o judecată la o nouă autoritate. V. reviziune.

*revizuire f. Acțiunea de a revizui, reviziune, cercetare a doŭa oară și modificare: revizuirea unuĭ proces, uneĭ legĭ.

REVIZUI, revizuiesc, vb. IV. Tranz. A cerceta din nou cu scopul de a verifica exactitatea și a corecta eventualele lipsuri; a revedea. – Revizie + suf. -ui. Cf. fr. réviser.

REVIZUI, revizuiesc, vb. IV. Tranz. A cerceta din nou cu scopul de a verifica exactitatea și a corecta eventualele lipsuri; a revedea. – Revizie + suf. -ui. Cf. fr. réviser.

revizui vt [At: CR (1848), 10/45 / V: (înv) ~za (S și: revisa) / Pzi: ~esc / E: fr reviser] 1 A revedea o lucrare pentru a corecta eventualele lipsuri sau deficiențe Si: a cerceta (2), a controla (1). 2 (Pex) A schimba. 3 A cerceta pe rând, succesiv Si: a trece în revistă. 4 (Teh) A face revizie.

REVIZUI, revizuiesc, vb. IV. Tranz. A cerceta din nou cu scopul de a modifica, perfecționa sau rectifica; a reexamina, a revedea, a controla. Trebuie să revizuim calculele, punct cu punct. BARANGA, I. 180. Aproape toate concluziile lui sînt de revizuit. C. PETRESCU, R. DR. 310.

REVIZUI vb. IV. tr. A revedea, a cerceta din nou; a reexamina, a controla pentru a modifica ceva. [P.i. -iesc, conj. -iască. / cf. fr. réviser, lat. revisere].

REVIZUI vb. tr. a revedea, a cerceta, a examina din nou; a controla. (după fr. réviser)

A REVIZUI ~iesc tranz. A cerceta din nou; a verifica încă o dată; a revedea; a reexamina. ~ un cont. / fr. réviser

revizuì v. a cerceta din nou; a revizui conturile.

*revizuĭésc v. tr. (rus. revizovátĭ). Revăd, fac revizie, inspectez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

revizuire s. f., g.-d. art. revizuirii; pl. revizuiri

revizuire s. f., g.-d. art. revizuirii; pl. revizuiri

revizuire s. f., g.-d. art. revizuirii; pl. revizuiri

revizui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. revizuiesc, 3 sg. revizuiește, imperf. 1 revizuiam; conj. prez. 1 sg. să revizuiesc, 3 să revizuiască

revizui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. revizuiesc, imperf. 3 sg. revizuia; conj. prez. 3 să revizuiască

revizui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. revizuiesc, imperf. 3 sg. revizuia; conj. prez. 3 sg. și pl. revizuiască

revizui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. revizuiesc, conj. revizuiască)

revizuesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REVIZUIRE s. 1. v. verificare. 2. controlare, verificare. (~ unui calcul.) 3. revedere, revizie. (~ unui text.)

REVIZUIRE s. 1. cercetare, control, revizie, verificare, (înv.) teorie, teorisire. (~ tuturor scriptelor financiare.) 2. controlare, verificare. (~ unui calcul.) 3. revedere, revizie. (~ unui text.)

REVIZUI vb. a cerceta, a controla, a inspecta, a revedea, a verifica, (înv.) a revedui, (grecism înv.) a teorisi. (A ~ toate scriptele întreprinderii.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Să se revizuiască, dar să nu se schimbe nimic! Caragiale, O scrisoare pierdută (act. III, sc. 1) – E finalul discursului electoral al lui Farfuridi: „Ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, și anume în punctele... esențiale!” Se citează, bineînțeles în zeflemea, la adresa persoanelor cu păreri „pentru-contra”, cu atitudini ridicol contradictorii aidoma eroului caragialean. LIT.

Intrare: revizuire
revizuire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • revizuire
  • revizuirea
plural
  • revizuiri
  • revizuirile
genitiv-dativ singular
  • revizuiri
  • revizuirii
plural
  • revizuiri
  • revizuirilor
vocativ singular
plural
Intrare: revizui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • revizui
  • revizuire
  • revizuit
  • revizuitu‑
  • revizuind
  • revizuindu‑
singular plural
  • revizuiește
  • revizuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • revizuiesc
(să)
  • revizuiesc
  • revizuiam
  • revizuii
  • revizuisem
a II-a (tu)
  • revizuiești
(să)
  • revizuiești
  • revizuiai
  • revizuiși
  • revizuiseși
a III-a (el, ea)
  • revizuiește
(să)
  • revizuiască
  • revizuia
  • revizui
  • revizuise
plural I (noi)
  • revizuim
(să)
  • revizuim
  • revizuiam
  • revizuirăm
  • revizuiserăm
  • revizuisem
a II-a (voi)
  • revizuiți
(să)
  • revizuiți
  • revizuiați
  • revizuirăți
  • revizuiserăți
  • revizuiseți
a III-a (ei, ele)
  • revizuiesc
(să)
  • revizuiască
  • revizuiau
  • revizui
  • revizuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

revizuire, revizuirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a revizui și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: revizie
    • 1.1. Control, reexaminare. DLRLC
      • format_quote Revizuirea și repararea întregului parc de mașini și tractoare din S.M.T. și gospodăriile agricole de stat. DLRLC
    • 1.2. Modificare. DLRLC
      sinonime: modificare
      • format_quote Mai ales e admirabil caracterizat programul lui Farfuridi prin frazele din urmă, unde cere revizuirea constituției, însă cu condiția să nu se schimbe nimica. GHEREA, ST. CR. I 350. DLRLC
    • 1.3. științe juridice Cale de atac pentru desființarea unei hotărâri judecătorești definitive, pe baza unor probe descoperite după judecarea pricinii. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • vezi revizui DEX '09 DEX '98 DN

revizui, revizuiescverb

  • 1. A cerceta din nou cu scopul de a verifica exactitatea și a corecta eventualele lipsuri. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Trebuie să revizuim calculele, punct cu punct. BARANGA, I. 180. DLRLC
    • format_quote Aproape toate concluziile lui sînt de revizuit. C. PETRESCU, R. DR. 310. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.