rezemat, ~ă a [At: AETHIOPICA, 81^v/16 / V: ~zim~, răzăm~, răzi~, răzm~, răsm~ / Pl: ~ați, ~e / E: rezema] 1 (D. lucruri; uneori precedat de verbe care exprimă o stare) Care este sprijinit Si: proptit. 2 (D. ființe) Care se sprijină ca să nu cadă, să se odihnească etc. 3 (Îe) A sta ~ în bâtă A se baza pe forță. 4 (Fig; adesea udp „pe”, rar „asupra” etc.) Care se bizuie pe ceva Si: întemeiat.