RITM ~uri n. 1) Succesiune regulată în timp (a unor elemente). ~ cardiac. 2) (în muzică, versificație, dans) Organizare armonioasă a sunetelor sau a mișcărilor; tact; cadență. 3) Viteză de execuție; grad de iuțeală (în efectuarea unei acțiuni); tempo. Merge într-un ~ susținut. /<ngr. rythmós, fr. rythme, lat. rhythmus