RUGARE, rugări, s. f. Rugă, rugăciune, rugăminte. O rugare eu ți-aș face Să mi te-ntorci în bună pace. COȘBUC, P. II 117. Mult mă mai rugai, O rugare mare, Cu multă răbdare. MARIAN, Î. 108. ♦ (Învechit și regional) Petiție, cerere. Se roagă... să binevoiești a-i primi, avînd a pune o rugare la picioarele măriei-tale. SADOVEANU, Z. C. 334.