Definiția cu ID-ul 1031003:

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RUȘINE s. 1. jenă, sfială, sfiiciune, stinghereală, stînjeneală, stînjenire, (pop.) rușinare, (înv. și reg.) rușință, (înv.) stideală, stidință, stidire. (Un sentiment de ~.) 2. sfială, sfiiciune, timiditate, (rar) sfiire, sfioșenie, (înv.) sființă. (~ unui copil.) 3. decență, jenă, manieră, pudoare, sfială, bună-cuviință, (rar) pudicitate, (latinism rar) pudiciție. (Nu are nici un pic de ~.) 4. afront, injurie, insultă, jignire, ocară, ofensă, umilință, (livr.) ultraj, vexațiune, (pop.) hulă, sudalmă, suduitură, (înv.) băsău, dosadă, înfruntare, necinste, obidă, (fig.) atingere, (livr. fig.) lezare. (O ~ adusă cuiva.) 5. înjosire, umilință. (Ce ~ a suportat!) 6. dezonoare, necinste, (pop.) ocară, (înv. și reg.) ponos, ponoslu. (Nu poate îndura ~.) 7. batjocură, ocară, (înv. și pop.) mascara, (înv.) necinste. (E o adevărată ~ pentru el.) 8. (BOT.) rușinea-fetei (Daucus carota și silvestris) = (reg.) buruiana-rușinii, cinstea-femeilor, cinstea-fetei, morcov-de-cîmp, morcov-sălbatic, pătrunjel-sălbatic, (prin Mold.) rușinoasă.