Definiția cu ID-ul 930216:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RÎNZĂ, rînze, s. f. 1. (Regional) Pipotă. Să mănînce mai sau rînză de pasere. ȘEZ. III 150. 2. (Familiar) Stomacul omului sau al animalelor (uneori considerat ca sediu al sentimentelor sau al puterii, v. inimă). Mai toarnă-mi un pahar, mă Neculăieș, că crapă rînza în mine. SADOVEANU, P. M. 303. Auzi d-ta, noi nu știm cum să-l mai ținem pe maniacul ăla pe vîrful degetelor și poftim... d-ta îi întorci rînza pe dos. CAMIL PETRESCU, U. N. 31. Ajungînd la un izvor limpede ca cristalul, se puse puținel să odihnească și să se împace cu rînza, ca astfel să poată merge mai departe. BOTA, P. 48. ♦ Numele popular al unor boli de stomac. Rînza... se cîștigă din ridicături peste măsură. ȘEZ. IV 25.