Definiția cu ID-ul 506340:

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

răpune (răpun, răpus), vb.1. A învinge, a întrece. – 2. A pierde, a face să piardă. – 3. A extermina, a anihila, a suprima. – 4. A ucide. – 5. (Refl.) A muri. Lat. rĕpōnĕre (Pușcariu 1436; Candrea-Dens., 1466; REW 7225), cf. it. rippore, prov. repondre, sp. reponer, port. repôr.Der. răpuitor, adj. (care ucide).