RĂSFOI, răsfoiesc, vb. IV. Tranz. (Cu privire la cărți, caiete, ziare sau la filele lor) A întoarce foile una cîte una, citind în fugă ici și colo (pentru a găsi un text); p. ext. a frunzări, a foileta. Ședea la biroul său, pe care se aflau ziarele din acea dimineață. Le răsfoise. VORNIC, P. 104. Răsfoiesc file după file din neprețuitele cărți ale lui Caragiale. SADOVEANU, E. 147. Luam cartea, o cercetam, o răsfoiam și găseam în ea cuvintele și ritmul prozei mele. GALACTION, O. I 34. ◊ Absol. Răsfoind tot la a șaptea filă. EMINESCU, N. 55. ♦ Fig. A cerceta, a descifra, a scruta. Înaintea omului, știința modernă deschide orizonturi fără margini... îl îndeamnă să răsfoiască tot mai mult tainele mărețe ale naturii. GHEREA, ST. CR. II 75.