SACNASIU, sacnasie, s. n. (Turcism învechit și arhaizant) 1. Încăpere mică la catul de sus al caselor domnești și boierești de altădată, ieșită în afară din fațada clădirii și închisă cu geamlîc sau cu obloane. Sacnasiul cu geamlîc înaintat pe grinzi... era obicinuita ședere a doamnei și a femeilor sale. ODOBESCU, S. A. 131. Casa unde ședeam... avea un sacnasiu scos la uliță. GHICA, S. 299. 2. Cameră mică într-o casă boierească în care așteptau să fie primiți cei care veneau cu treburi la boier. – Variantă: sagnasiu (CARAGIALE, O. III 49, GHICA, S. 494) s. n.