SATANIC, -Ă, satanici, -e, adj. De satană, al satanei, drăcesc; p. ext. crud, perfid, pervers. După mai multe opinii... o idee satanică veni unuia în minte. NEGRUZZI, S. I 12. Cîți n-am văzut a-și face o plăcere satanică chinuind cu mîna lor pe oameni ce le-au strîns mîna cu cordialitate. BOLLIAC, O. 243. ♦ (Adverbial) Teribil, grozav. Alte trei avioane au coborît atunci și s-au luat după ei, urmărindu-i în lungul străzilor, trăgînd satanic cu mitraliera. BOGZA, A. Î. 284.