scump, -ă adj. (vsl. skompŭ, murdar, avar; rus. skupéc, pol. skapy, avar). Zgîrcit, avar: nu fi scump la tărîță și ĭeftin la făină (Prov.); scumpu maĭ mult păgubește, și leneșiĭ maĭ mult aleargă (Prov.). Care costă mult, costisitor: în acest oraș viața e scumpă. Prețios: petre scumpe (geme: diamante, rubine ș.a.). Foarte ĭubit: ĭubițiĭ meĭ copiiĭ. A fi scump la vedere, a te arăta rar în lume. Adv. Cu preț mare: a vinde scump. A-țĭ vinde scump viața, a ucide mulțĭ dușmanĭ pînă să fiĭ ucis de eĭ.