SCÂNTEÚȚĂ (< scânteie) s. f. 1. Mică plantă erbacee (5-30 cm), anuală, din familia primulaceelor, cu tulpină ramificată de la bază, cu frunze opuse sau câte trei în verticil și cu flori roșii, roz sau albastre (Anagallis arvensis). 2. Mică plantă erbacee (8-20 cm), perenă, cu bulb, din familia liliaceelor, cu două frunze bazale liniare și cu flori galbene dispuse în cime (Gagea arvensis).