siluire sf [At: EPISCUPESCU, PRACTICA, 427/14 / Pl: ~ri / E: silui] 1 Silire (1). 2 (Spc) Întreținere de relații sexuale cu o femeie împotriva voinței sale Si: batjocorire, necinstire, pângârire, viol, violare, (înv) silă (18), silnicie (5). 3 (Fig) Intervenție intenționată în realitatea, aspectul etc. unui lucru, fapt, fenomen etc.