*simpatíc, -ă adj. (vgr. sym-pathikós, și -pathitikós. V. anti-patic, patetic). Relativ la simpatie: fenomene simpatice. Care inspiră simpatie, care place: persoană, casă, literă simpatică. Anat. Nervu mare simpatic saŭ marele simpatic, partea sistemeĭ nervoase care se întinde de-a lungu măduveĭ spinăriĭ la dreapta și la stîngă și care conduce fenomenele reflexe. Adv. În mod simpatic.