SOLID², -Ă (< fr., lat.) adj. 1. (Și substantivat, n.) (Corp) care posedă capacitatea de a-și menține forma și dimensiunile, de a se opune acțiunii forțelor deformatoare, având o structură compactă și o mare coeziune; p. ext. tare, rigid, dur, rezistent. Una din cele trei stări ale materiei (alături de starea lichidă și gazoasă). ♦ (MAT.) Unghi s. = porțiune de spațiu mărginită de o suprafață conică. ◊ (REZ. MAT.) (Subst., n). Solid de egală rezistență = bară cu secțiunea transversală variabilă, realizată astfel încât efortul unitar maxim care ia naștere sub acțiunea forțelor exterioare și a greutății proprii să aibă aceeași valoare în toate secțiunile. 2. Care rezistă multă vreme; durabil, trainic. 3. Temeinic; statornic. 4. De dimensiuni și greutate mare. ♦ Voinic, robust, viguros. 5. Fig. Dârz.