solistic, ~ă a [At: CONTEMP. 1948, nr. 108, 10/4 / Pl: ~ici, ~ice / E: solist + -ic] (D. piese muzicale sau d. părți, d. moduri de interpretare ale acestora etc.) 1-4 Care este specific unui solist (1-4). 5-8 Care este executat de unul sau mai mulți soliști (1-4). 9-12 Care pune accent pe interpretarea solistului (1-4).