SPRIJINIRE, sprijiniri, s. f. Acțiunea de a (se) sprijini; sprijin, reazem. ♦ Fig. Susținere, ajutor, ocrotire (materială sau morală), concurs (dat cuiva). Sindicatele au rolul... de a stimula aportul oamenilor științei, culturii și artei, în sprijinirea activității cultural-artistice a maselor. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 330, 1/3.