Definiția cu ID-ul 1236197:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

spânzurare sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~rări / E: spânzura] 1 Cădere liberă în jos, în timp ce (un capăt din) partea superioară rămâne fixat(ă) de ceva Si: agățare (1), agățat1 (1), atârnare (1), atârnat1 (5), prindere, suspendare, suspendat1, (liv) acroșare, acroșat1, (rar) spânzurat1 (1), (pop) aninare (1), aninat1 (1), aninătură, zgrepțănare, zgrepțănat1, (înv) spânzurătură (1), (reg) împrindere, tăgârțare. 2 Omorâre a cuiva prin spânzurătoare (6) Si: spânzurătoare (2), (rar) spânzurat1 (2), (reg) spânzurătură (2). 3 Executare a cuiva prin spânzurătoare (6), în urma unei sentințe de condamnare Si: spânzurătoare (3), (rar) spânzurat1 (3), (reg) spânzurătură (3). 4 (Pex) Moarte prin spânzurătoare (6) Si: spânzurătoare (4), (rar) spânzurat1 (4), (reg) spânzurătură (4). 5 (Îcs) De-a ~a De-a spânzuratul2 (5). 6 Sinucidere prin strangulare cu ștreangul Si: (rar) spânzurat1 (5), (înv) strangulare. 7 (Fam) Cheltuire fără rost a banilor Si: (rar) spânzurat1 (6). 8 (Înv) Deprindere.