STÎRNI vb. (Mold.) A se scula, a se trezi, a se deștepta. Atunce îngerul întoarse sufletul la trup și se stârni mortul. DOSOFTEI, VS. Încă și un feliu de scînciitură ca acela da, cît dulăul deșteptat să să stîrnească. CI, 97. Nemții stîrnindu-se ca din somn s-au gătit degrabă ...și i-au bătut. PSEUDO-COSTIN. Etimologie necunoscută.