stabil, ~ă [At: IORGOVICI, O. 67/7 / A și: stab~ / V: (îvr) ~e / Pl: ~i, ~e / E: lat stabilis, ~e, it stabile] 1 a (D. obiecte, mai ales d. construcții, poduri; îoc mobil) Care este bine așezat, fixat etc. și nu se clatină, nu se răstoarnă etc. Si: fix (1), imobil, neclintit, nemișcat, (rar) nemișcător, stătător (1), (înv) neclătit, nesimțit, nestrămutat. 2 a Care nu-și schimbă locul sau poziția Si: fix (1), imobil, neclintit, nemișcat, (rar) nemișcător, stătător (8), (înv) neclătit, nesmintit, nestrămutat. 3 a (Reg; îs) Vinchi ~ Colțar (de tâmplărie). 4 a (D. așezări omenești, domicilii, sedii etc.; îoc provizoriu) Care are un loc în spațiu definitiv (și bine delimitat). 5 a (Nob) Inert. 6 a (Rar; d. populații; îoc nomad) Sedentar. 7 a (Rar; d. oameni) Sedentar. 8 a (D. sisteme fizice, chimice sau tehnice) Care prezintă stabilitate (10). 9 a (Chm; d. substanțe) Care nu se descompune de la sine. 10 a (Chm; d. substanțe) Care nu poate fi descompus (decât cu greu) într-o reacție. 11 a (D. fenomene, stări, procese etc. naturale sau sociale, d. evenimente etc.) Care nu se schimbă, nu fluctuează etc. Si: constant (1), fix (5), invariabil, neclintit, neschimbat, neschimbător, statornic (8), (rar) neatins, nefluctuant, nevariabil, (înv) neclătit, nevătămat. 12 a (D. fenomene, stări, procese etc. naturale sau sociale, d. evenimente etc.) Care nu este supus schimbărilor, fluctuațiilor etc. 13 a (Mai ales d. oameni sau d. manifestările lor) Care nu poate fi clintit sau schimbat (ușor) Si: ferm (1), hotărât² (15), nestrămutat, statornic, (înv) neurnit. 14 a (Mai ales d. stări, situații, relații etc.; îoc efemer) Care există mult timp. 15-16 a, av (Care se întinde) pe o perioadă lungă de timp Si: dăinuitor, durabil (3), statornic (10-11), trainic, (rar) stătător V permanent.