Definiția cu ID-ul 1238300:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

stabilit2, ~ă a [At: CONTA, O. F. 124 / V: (îvr) stăb~ / Pl: ~iți, ~e / E: stabili] 1 (D. oameni sau d. populații) Care a rămas (definitiv) într-un loc, considerându-l domiciliu stabil (4) (și amenajându-și acolo locuința) Si: așezat2 (2), fixat2 (3), instalat, oprit, (înv) statornicit. 2 Care a fost arătat în mod limpede, precis, categoric, exact Si: definit2 (3), delimitat2, precizat, (înv) mărginit. 3 Care a constituit soluția definitivă în legătură cu ceea ce trebuie să se întreprindă, să se îndeplinească etc. Si: fixat2 (4), hotărât2 (8), rânduit, (pop) sorocit, (înv) așezat2 (2), însemnat, judecat, legat, orânduit. 4 Determinat2 (1). 5 În favoarea căruia au fost aduse argumente, dovezi etc. Si: arătat2 (1), atestat2 (3), demonstrat2 (1), dovedit (1), probat, susținut. 6 (Liv; pex) Descoperit2 (7). 7 Realizat.