sticli [At: POLIZU / V: (îrg) stec~ / Pzi: ~lesc / E: sticlă] 1 vi A produce o lumină puțin intensă (și intermitență) ca o scânteie Si: a licări, a luci, a scăpăra¹, a scânteia, a sclipi, (rar) a strălumina. 2 vi A produce o lumină vie, strălucitoare Si: a străluci, a scăpăra¹, a scânteia, a sclipi, (rar) a strălumina. 3 vi (D. ochi, privire) A avea o strălucire specifică, vie, care trădează un sentiment puternic Si: a scânteia, a scăpăra¹, a sclipi, a străluci². 4 vi (D. oameni) A avea o privire strălucitoare Si: a scânteia, a scăpăra, a sclipi, a străluci². 5 vi (Îe) A-i ~ ochii (pe undeva) A se afla undeva (departe). 6 vi (Îe) A-i ~ ochii (în cap) A fi deștept, vioi. 7 vt (Rar; c. i. ochii, privirea) A pironi. 8 vr (Buc; d. drumuri, cărări etc.) A îngheța tare, devenind sticlos (1). 9-10 vtr (Îvr) A căpăta sau a face să capete aspect de sticlă (14), prin lipsă de flexibilitate, prin transparență, luciu. 11-12 vtr A deveni sau a face să devină sticlos (1). corectat(ă)