Definiția cu ID-ul 354723:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STRICĂTOR ~oare (~ori, ~oare) și substantival 1) Care pricinuiește sau face stricăciuni; dăunător; păgubitor; vătămător. 2) Care strică pe cineva din punct de vedere moral; corupător. /a (se) strica + suf. ~tor