Definiția cu ID-ul 713318:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
stătut, stătuturi, (stătământ), s.n. – Casa, curtea cu acareturile, dar și grădina de lângă casă (Dăncuș 2010): „O șădzut în stătutu lor” (Papahagi 1925; Săpânța). -Din sta „a locui” (< lat. stare) + -tut.