SUBPĂMÎNTEAN, -Ă, subpămînteni, -e, adj. Care se află în pămînt, sub nivelul solului; subteran. Lighioanele mărunte tresăreau și se mistuiau de-a-ndărătelea, în galeriile lor răcoroase, subpămîntene, iar tractoarele treceau prin fața găurilor întunecoase, ce păreau pustii, și se depărtau încet în norul lor de praf. DUMITRIU, V. L. 111. Surparea ploilor și țărîna au îngropat temelia. Pietrele bolților subpămîntene s-au scufundat. C. PETRESCU, R. DR. 54. În dreapta acestui coridor este o ușuliță pre care te cobori pe o scăriță dreaptă și îngustă... într-o închisoare subpămînteană fără lumină, fără aer, și de o adîncime grozavă. NEGRUZZI, S. I 311. ♦ (Despre vehicule) Care circulă pe sub pămînt. În galeriile principale, locomotive subpămîntene mereu aduc la gura puțului vagonetele. BOGZA, V. J. 70.