Definiția cu ID-ul 815417:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

súlă f., pl. e (lat. sûbŭla, sulă, d. súere, a coase [că sula a fost primu ac]. Din súbula s’a făcut subla, *suulă, sulă; it. subbia, sard. sula. V. cos și suvac. Cp. cu sul, staul, fiulă, creĭer, cĭur, lăuruscă). Ac gros cu care se împunge (hîrtia, pelea) și apoĭ se bagă sfoara și se coase. Fig. A pune cuĭva sula (saŭ sulița) în coastă, a-l sili să facă ceva amenințîndu-l. Un fel de crap supțiratic (cyprinus hungáricus). Un fel de peștișor numit și pitrar. V. petrar.