SUPLEȚE s. f. Însușirea de a fi suplu, ușurință în mișcări; mlădiere, flexibilitate. Plutei care vine cu mare viteză la vale, plutașii trebuie să-i dea în clipa aceea o suplețe de pasăre care face o voltă în zbor, altminteri e zvîrlită pe stînci și se sfărîmă. BOGZA, C. O. 374. Chelnerul... alergă purtînd farfuriile deșarte cu o suplețe de acrobat. C. PETRESCU, C. V. 115.