suport sn [At: MARIAN, PR. I, 20/14 / Pl: ~uri, (rar) ~rți sm, (înv) ~oarte / E: fr support] 1 Ceea ce susține, sprijină sau pe ceea ce se așază ori este destinat să se așeze un lucru. 2 (Spc) Obiect, piesă, dispozitiv etc. care servește la susținerea unui obiect, unui sistem tehnic etc. Si: bază (1), cadru (15), postament, soclu Vz piedestral, proptea, reazem, sprijin. 3 Element care constituie baza materială sau componenta de bază a unui lucru, a unei noțiuni etc. 4 (Fig) Ceea ce servește drept sprijin, reazem, ajutor, protecție Vz imbold, impuls, îndemn, pornire, stimul, stimulent.