surtúc n., pl. e (rus. sertúk, redingotă, pol. surtut, surdut, d. fr. surtout, manta largă). Est. Haina de toate zilele a orășeanuluĭ bogat orĭ sărac (scurtă purtată pe deasupra vesteĭ, dar pe supt pardesia orĭ palton. I se zice și jachetă. Dar această numire se dă și redingoteĭ cu poalele retezate în față). – În Olt. Munt. gheroc. V. sărdac, spencer, recăl.