sustrage [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) subs~, subt~, supt~ / Pzi: sustrag / E: fr soustraire (după trage)] 1 vt (Mat; înv) A scădea (14). 2 vt (C.i. bani sau bunuri care aparțin altcuiva) A pune stăpânire fără nici un drept (pe ascuns, cu forța sau prin fraudă, prin viclenie), păgubind pe cineva Si: a fura (1), a-și însuși, a lua, (pop) a hoți (14), (îfm) a sfeterisi, (înv; Trs) a șpilui, (reg) a ciușdi (1), a hărșni (2), a pașli, a pili¹, a șuchea, a șuchiri, (fam) a ciordi, a subtiliza, a șparli, a șterge, a șterpeli, (arg) a furgăsi, a furlua, a mangli, a pangli, a șucări, a șuti¹ Vz defrauda, delapida (1), deturna (3), frauda. 3-4 vtr (Determinat printr-un complement în dativ sau introdus prin prepoziția „de la”) A ieși ori a face să iasă de sub o influență la care este expus în mod obișnuit. 5-6 vtr A scăpa de o relație nedorită. 7-8 vtr A rămâne sau a fi lăsat în afară. 9-10 vtr A (se) proteja. 11 vr (Determinat printr-un complement introdus prin prepoziția „de la”) A folosi șiretenia și frauda pentru a nu presta un serviciu datorat legal. 11 vr (Determinat printr-un complement introdus prin prepoziția „de la”) A se lăsa la o parte de la îndeplinirea unei obligații Si: a se eschiva (2), a fugi (31), a se strecura, (îrg) a șovăi, (reg) a se da în sus, (frm) a se refuza, (fam) a se fofila (5) Vz a scăpa. 13-14 vtr (Înv; îf subt~, subs~; determinat printr-un complement introdus prin prepoziția „de la”) A (se) elibera (31). 15 vt (Rar; determinat printr-un complement introdus prin prepoziția „de la”) A se abate (3) (de la ceva).