Definiția cu ID-ul 839411:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SÂSÂITURĂ, sâsâituri, s. f. Sunet caracteristic scos de șerpi, gâște etc.; sâsâit1. ♦ Sunet rezultat din rostirea repetată a interjecției „ss!” (cu scopul de a obține liniște). [Pr.: -sâ-i-] – Sâsâi + suf. -tură.