săpălău, săpălaie, s.n. (reg.) 1. sapă mare și grea. 2. (în forma: sapălău) târnăcop. 3. târnăcop a cărui parte metalică e ascuțită la un capăt și în formă de ciocan la celălalt capăt; ghionoi. 4. lopățică cu care se curăță de pământ brăzdarul și cormana plugului; otic. 5. (în forma: sapălău) unealtă cu care se jupoaie scoarța de pe trunchiurile de copaci.