taur sm [At: PALIA (1581), 206/2 / P: ta-ur / V: (pop) taor, (reg) tahur, ~e, (îrg) taore / Pl: ~i / E: ml taurus] 1 Mascul necastrat din specia taurinelor, cu capul mare, pielea groasă și aderentă, părul de pe frunte lung, adesea încrețit Si: (reg) bic, buhai, gonitor (Bos taurus). 2 (Reg; îcs) De-a ~ii Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 3 (Pfm; îe) A lua (sau a prinde) ~ul de coarne A înfrunta cu îndrăzneală o dificultate. 4 (Îc) ~-sălbatic Zimbru (Bison europaeus). 5 (Trs; îc) ~-de-pădure sau ~-de-ciută Cerb (1) (Cervus elaphus). 6 (Trs; îc) ~ul-lui-Dumnezeu Nasicorn (Oryctes nasicornis). 7 (Pop; fig) Om zdravăn. 8 (Reg) Berbec pentru reproducere. 9 (Ent; reg) Rădașcă (Lucanus cervus). 10 (Zlg; reg) Bou-de-baltă (Bombinator igneus). 11 (Ast) Constelație boreală în dreptul căreia trece soarele între 21 aprilie și 21 mai. 12 (Asl) Al doilea dintre cele douăsprezece semne ale zodiacului. 13 (Ast; reg; îs) Ochiul ~ului Steaua cea mai strălucitoare din constelația taurului (11), de mărimea întâi Si: Aldebaran, (reg) deșteptătorul, luceafărul-porcesc.