TAURO- „taur”. ◊ gr. tauros „taur” > fr. tauro-, it. id., germ. id. > rom. tauro-. □ ~bol (v. -bol), s. n., sacrificiu expiator al unui taur adus zeului Mitra și zeiței Cibele; ~cefal (v. -cefal), s. m., monstru mitic cu cap de taur; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de tauri; ~mahie (v. -mahie), s. f., 1. Arta de a lupta cu taurii. 2. Luptă mitică a taurilor cu oamenii.