Definiția cu ID-ul 719923:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
teglícĭ n., pl. e (bg. teglič, cĭocîlteŭ; sîrb. tegleč, care servește la tras, d. tegliti, a trage, a întinde). Olt. Munt. vest, Cĭocîlteŭ. Unealtă de întins pĭelea la cizmărie. – Și tiglicĭ.