tonadilla (cuv. sp. [tonadiλa], diminutiv de la tono „arie muzicală”), termen ce desemnează în sec. 17 cântecele intonate în finalul pieselor de teatru popular numite pasos sau entremeses. În cursul sec. 18, se diferențiază două tipuri de t.: t. religiosa, intrând în componența cantatelor* scrise pentru festivitățile bis. cat. și t. escénicas („de scenă”) foarte răspândite, reprezentând secțiunile muzicale intercalate actelor unei piese de teatru. Compozitorii importanți pentru creația de t. escénicas sunt: Mison Pablo Esteve și Blas de Laserna. V. intermezzo.