TOTAL², -Ă, totali, -e, adj. 1. Care cuprinde, care însumează tot; întreg, complet. Aria totală se obține adunînd aria bazei... la aria laterală. GEOMETRIA S. 75. 2. General. Pe fondul albastru al munților din zare, lumea pare deodată o frescă, prin proporții, prin frumusețe, printr-o înfățișare totală de apoteoză. BOGZA, C. O. 280. 3. Fig. Cît se poate de mare; deplin, desăvîrșit, absolut. Față de slugile și de treburile curții arătau o totală nepăsare. C. PETRESCU, R. DR. 116.