transporta [At: (a. 1837) DOC. EC. 682 / V: (înv) ~pur~, (reg; fer) strap~, ștramp~, ștranp~ / Pzi: ~port, (îrg) ~tez / E: fr transporter, lat transportare] 1 vt A deplasa (cu un vehicul) lucmri sau ființe dintr-un loc în altul Si: a căra, a duce, (înv) a transportarisi, (îvr) a transporta. 2 vt (Îvr) A mișca. 3 vt (Rar) A strămuta în alt loc drept pedeapsă Si: a deporta. 4 vt (Fig) A trece ceva dintr-un loc în altul Si: a muta. 5 vt (Fig) A schimba ceva dintr-o stare sau dintr-o situație în alta. 6 vt (Îvr; îf transpurta) A traduce (1). 7 vt (Muz; înv) A transcrie (8). 8 vr (Înv) A se deplasa într-un anumit loc. 9 vr (Iuz; spc) A se duce la fața locului pentru o anchetă, o inspecție etc. 10 vr (Îrg) A se strămuta. 11-12 vtr (Liv; fig) A (se) transpune (8- 9). 13 vt (Jur; înv) A ceda altuia dreptul asupra unui lucru Si: a cesiona.