tremurătór, -oáre adj. Care tremură: mînă, voce tremurătoare; plop tremurător (fîșîitor). S. f., pl. orĭ (din cauza spiculelor eĭ foarte mobile). Fîlfîitoare, ĭarba ĭepureluĭ, parasin, o plantă graminee înaltă care crește pin fînețe, pășunĭ, tufișurĭ, rărișurĭ și poĭene (briza media).