Definiția cu ID-ul 730782:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

*triunfatór și -ătór, -oáre adj. și s. Care triunfă: generalu învingător intră triunfător în Roma. Învingător în războĭ: Traĭan ĭeși triunfător din războĭu cu Daciĭ. Fig. Învingător moralmente: creștinizmu rămase triunfător. Care arată bucuria și mîndria: aer triunfător. – Fals triumf-.