Definiția cu ID-ul 1249966:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TĂCĂTOR adj. (Mold.,Trans. N) Tăcut, morocănos. A: (Fig.) Vremea . . . care, precum voroavii vorovitoare, așa tăcerii tăcătoare, cumpeniToare și giudecătoare va fi. CANTEMIR, IST. C: Da singură-s tăcătoare și cu inimă plîngătoare. CÎNTECE, 10v. Etimologie: tăcea + suf. -ător.