Definiția cu ID-ul 53971:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TĂGĂDUIALĂ, tăgăduieli, s. f. Faptul de a tăgădui; negare, contestare; tăgadă, tăgăduire, tăgăduință. [Pr.: -du-ia-] – Tăgădui + suf. -eală.
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TĂGĂDUIALĂ, tăgăduieli, s. f. Faptul de a tăgădui; negare, contestare; tăgadă, tăgăduire, tăgăduință. [Pr.: -du-ia-] – Tăgădui + suf. -eală.