ușurătáte, ușurătăți, s.f. (reg.) Ușurință, putința de a face ceva fără un efort susținut: „Apoi mălaiul îl puneam cu sapa, că atunci nu erau tractoare și atâta ușurătate câtă îi amu” (Hermina Pop, 98 ani; Băița de sub Codru, 2013). – Din ușor + suf. -ătate (Scriban, DEX, MDA).