vagabonda vi [At: SION, P. 290 / V: (înv) ~bun~ / Pzi: ~dez / E: frvagabonder] 1 A umbla dintr-un loc în altul fără scop Si: a hoinări, (îvr) a vaga (1). 2 A duce viață de vagabond (3), recurgând la expediente Si: (îrg) a nemernici, (Trs) a văndrăli (1). 3 (Fig; rar) A fi instabil.